Standarde pentru mănuşi: Standardul EN 388: 2003

Mănuşi pentru protecţie împotriva riscurilor mecanice

 

Scop

 

Acest standard se aplică tuturor tipurilor de mănuşi de protecţie în raport cu agresiunile fizice şi mecanice provocate de abraziune, tăiere cu lamă, perforare şi rupere.

 

 

 

Definiţii şi cerinţe

 

Protecţia împotriva riscurilor mecanice este exprimată printr-o pictogramă urmată de patru numere (niveluri de performanţă), fiecare reprezentând performanţa obţinută la test faţă de un anumit risc.

 

 

 

 

Pictograma „Riscuri mecanice” este însoţită de un cod din 4 cifre:

 

 

 

  • a. rezistenţa la abraziune: bazat pe numărul de cicluri necesare pentru a străpunge prin abraziune eşantionul de mănuşă.

 

  • b. Rezistenţa la tăierea cu lama: bazat pe numărul de cicluri necesare pentru a străpunge prin tăiere eşantionul de mănuşă la o viteză constantă.

 

  • c. Rezistenţa la rupere: bazat pe mărimea forţei necesare pentru a rupe eşantionul.

 

  • d. Rezistenţa la perforare: bazat pe mărimea forţei necesare pentru a perfora eşantionul cu un vârf de dimensiune standard.
În toate cazurile, [0] indică cel mai scăzut nivel de performanţă, după cum urmează:

 

 

 

  Nivel de performanţă
Test 0 1 2 3 4 5
a. Rezistenţa la abraziune (cicluri) < 100 100 500 2000 8000 -
b. Rezistenţa la tăierea cu lama (factor) < 1.2 1,2 2,5 5,0 10,0 20,0
c. Rezistenţa la rupere (Newton) < 10 10 25 50 75 -
d. Rezistenta la perforare (Newton) < 20 20 60 100 150 -

 

 

 

Aceste niveluri de performanţă trebuie afişate proeminent pe ambalajul aflat în contact imediat cu mănuşile, alături de pictogramă.